Auto-compătimirea: capcana care te face să respingi tocmai ajutorul de care ai nevoie

Astăzi aș vrea să vorbesc despre un mod de coping descris în Schema Therapy care poate deveni un obstacol în procesul terapeutic: modul de auto-victimizare sau auto-compătimire.

Este important să facem de la început o distincție esențială: auto-compătimirea nu este același lucru cu auto-compasiunea. Auto-compasiunea presupune să ne întâlnim suferința cu blândețe, acceptare și grijă, ceea ce facilitează vindecarea. În schimb, auto-compătimirea menține persoana captivă în postura de victimă, alimentând sentimentul de neputință și blocând schimbarea.

În acest mod, clienții se prezintă adesea ca martiri loviți de soartă, ceea ce obstrucționează de fapt identificarea și îndeplinirea nevoilor reale pe care le au.

Discursul lor este dominat de afirmații precum: ”Cât de mult am încercat...Uite ce greu îmi este...Ce groaznic este, nu-i așa? Bietul de mine! Nimic nu funcționează!

Din exterior poate părea că persoana cere ajutor. În realitate, acest mod de funcționare împiedică tocmai identificarea și satisfacerea nevoilor autentice care se află în spatele suferinței.

Auto-compătimirea împiedică oferirea ajutorului, de către terapeut, cât și căutarea ajutorului în moduri sănătoase, care să-i scoată din situațiile nefericite sau, cel puțin, să le aline durerea. Când se află în acest mod, clientul acceptă toate convingerile schemelor dezadaptative timpurii (ex. ”Nu mă potrivesc”, ”Sunt de neiubit.”, ”Sunt un eșec.”, ”Lumea e periculoasă.”) Dar asta nu deschide Copilul Vulnerabil să primească grijă autentică, sprijin și empatie.

De multe ori, acest mod se manifestă și sub forma a ceea ce Schema Therapy descrie drept „help-rejecting complainer” – persoana care se plânge constant, dar respinge simultan orice încercare de ajutor. Pentru fiecare sugestie există un argument pentru care nu poate funcționa. Pentru fiecare soluție există un motiv pentru care este imposibil de aplicat. În această situație, terapeutul e dat la o parte, e ținut la distanță de un șir de nemulțumiri, de o stare morocănoasă care transmite ”Tu nu înțelegi” sau de o pledoarie de argumente pentru care schimbarea nu e posibilă.

Relația terapeutică riscă să intre într-un cerc vicios în care terapeutul încearcă să ajute, iar clientul, fără să-și dea seama, respinge orice posibilitate de schimbare.

Acest mod poate apărea în trauma complexă, în adicții și în diferite tulburări de personalitate. De asemenea, poate fi întâlnit ca parte a organizării narcisice a personalității, unde există un resentiment profund față de ideea de a investi energie în propria schimbare sau de a-și asuma responsabilitatea pentru munca interioară.

Una dintre cele mai frecvente capcane pentru terapeut este confundarea acestui mod cu Copilul Vulnerabil. La prima vedere, ambele exprimă suferință. Însă ele au nevoi diferite.

Copilul Vulnerabil răspunde la reparenting, la validare emoțională și la experiența unei relații sigure. Modul de auto-compătimire, în schimb, nu poate primi aceste intervenții. Dacă terapeutul oferă grijă direct acestui mod, efectul poate fi chiar contraproductiv: sunt consolidate sentimentul de neputință, victimizarea și dependența de propria suferință. Clientul rămâne blocat într-un ciclu repetitiv de nemulțumire, fără să intre în contact cu nevoile sale reale și fără să facă pașii necesari pentru a și le împlini.

Din perspectiva Schema Therapy, scopul nostru nu este să invalidăm suferința persoanei. Suferința este reală și e nevoie să fie înțeleasă. Însă rolul terapeutului este să diferențieze suferința autentică a Copilului Vulnerabil de strategia de coping reprezentată de auto-compătimire.

Vindecarea începe atunci când clientul poate observa că acest mod, deși cândva l-a ajutat să supraviețuiască emoțional, sau pur și simplu l-a preluat de la o figură de atașament, în prezent îi sabotează recuperarea. Rolul nostru este să-l sprijinim să-și reevalueze investiția în această strategie de coping, să înțeleagă costurile ei și să dezvolte modalități mai sănătoase de a-și exprima nevoile, de a primi ajutor și de a construi o relație diferită cu propria suferință.

Adevărata schimbare nu apare atunci când ne identificăm cu rolul de victimă, ci atunci când putem privi cu compasiune partea vulnerabilă din noi și alegem, treptat, să răspundem nevoilor ei într-un mod matur, responsabil și plin de grijă.

Contact

Email

Telefon

danielad93@yahoo.com

+40 743 037 446

© 2026. All rights reserved.

Adresă

Strada Cotită, nr. 2, Cluj-Napoca

Mă găsești și pe